În apropierea sărbătorilor de Paști, marea majoritate a românilor se gândesc în primul rând la masa festivă. Obiceiurile și sărbătorile la români se petrec de cele mai multe ori în jurul mesei. Aceasta trebuie să fie îmbelșugată și bucatele ornate în funcție de tradițiile și specificul sărbătorii.
Masa de Paști are ca specific oul înroșit, simbol străvechi care se pare că datează cu mult înaintea creștinismului, coloratul de ouă de Paști fiind o tradiție precreștină răspândită din Armenia, Rusia, Grecia, zona mediteraneeană, până în Europa centrală. Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, vopsitul ouălor vine din Persia, iar primul ou vopsit de care se știe este Oul de struț punic din sec. IV-III î.Hr. descoperit în Cartagina1.
Cu multe secole înainte de Hristos exista obiceiul de a oferi în dar ouă colorate cu ocazia marilor sărbători, îndeosebi la cele de înnoire a timpului. Oul este el însuși generator de viață, un simbol al regenerării, al purificării, al veșniciei. La creștini, oul Îl reprezintă pe Creator, Cel ce creează tot și Cel ce conține în sine totul. Totodată, oul înroșit este simbolul Mântuitorului, Cel ce părăsește mormântul, pentru a se întoarce la viață.
În unele limbi inspirația numelui sărbătorii de Paște provine de la numele zeiței Ēostre, precum în engleză Easter sau germană Oster. Acesteia îi este atribuită o sărbătoare precreștină omonimă ce are loc pe 21 martie, marcând echinocțiul de primăvară. La 21 martie ziua și noaptea sunt egale, natura se trezește la viață, câmpiile încep să înflorească. Păsările încep pregătirea cuiburilor pentru a-și plasa ouăle, considerate un simbol veșnic al renașterii și fertilității2. Această sărbătoare precreștină poate completa lista de motive pentru care Paștele este sărbătorit în perioade diferite în funcție de zonă.
Iepurașul de Paști a fost împrumutat tot din tradiția unor țări occidentale și asociat ca simbol comercial al Paștelui. Ca origine, acest simbol este de proveniență germană luterană, rolul său inițial fiind acela de a judeca la începutul Paștilor dacă copiii au avut un comportament bun sau au fost neascultători. Poate că, până la urmă, nu suntem noi în măsură să judecăm copiii iar iepurașul cel drăgălaș nici atât.
La români Paștele are o semnificație preponderent religioasă. Totuși, cred că indiferent de zonă, îndemnul acestei sărbători este la simplitate, la aprecierea de care ar trebui să dăm dovadă pentru viața din jurul nostru, familia, prietenii sau, de ce nu, față de celelalte viețuitoare. Această înviere sau renaștere reprezintă izbânda binelui și a ciclului etern al vieții în fața provocărilor sau a tentațiilor trecătoare.
Ouăle roșii, simbol al Sărbătorii Sfintelor Pasti, alături de tradiționala pască și de cozonaci se pregătesc, de obicei, in Joia Mare. Se spune că ouăle înroșite în această zi, potrivit tradiției, nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată. Pasca și cozonacii se mai prepară și în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paști, fiind apoi duse la biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite1. Eu zic să nu încercați să păstrați chiar atât de mult ouăle ci să plănuiți cu chibzuință cantitățile de mâncare de la masă.
Sau poate că în loc de multă mâncare ar merge mai bine niște decorațiuni. Fie că pregătești tu masa de Paște sau vrei să le oferi un cadou celor care te invită la ei, există un magazin pentru decorațiuni și cadouri unde poți găsi tot ceea ce ai nevoie pentru o masă festivă cu dichis. Dacă ai deja fețe de masă poate te atrage un set tacâmuri sau poate ai nevoie de platouri și fructiere, articole ce beneficiază până Joi, 29 Aprilie, ora 23:59 de o reducere de 20%. Iar ca să fie oferta ofertă dacă pui codul MASAFESTIVA12 odată cu plasarea comenzii beneficiezi de o extra reducere de 10%.
Daca luăm lucrurile așa cum sunt, cu bune și rele, găsim multe motive să avem un Paște fericit!
Bibliografie
1 agerpres.ro