Mă frământă cu fiecare ocazie să observ cat de mult ne lipsește conștientizarea mai ales in ceea ce privește deșeurile pe care le producem. Prin obiceiurile noastre producem deșeuri – de la un aparent banal muc de țigară pana la deșeuri din demolări – pe care le aruncam in natura, unde se adună și se tot adună devenind un pericol nu numai pentru noi cat si pentru celelalte viețuitoare.
Nu de mult, am avut o discuție cu un coleg care îmi explica faptul ca ambalajul returnabil nu are legătura cu producția de deșeuri sau cu colectarea selectiva. Asta denota lipsa de conștientizare în ceea ce privește subiectul deșeuri, in general, si reciclare in particular. Nu zic ca toți ar trebui sa stim care este parcursul unui minereu de litiu de la extracție pana când ajunge in bateriile din telefonul, lanterna sau mașina noastră. In schimb cred ca toți ar trebui să știm ca un produs refolosit reduce atât din consumul de energie cat si din cantitatea de deșeu care ajunge fie la groapa de gunoi, fie in natura. Nu mai spun aici ca mare parte din deșeuri nu sunt reciclabile sau au un ciclu de reciclare limitat uneori la o singura reciclare sau mai multe. Dintre ambalaje singurul material care face excepție este sticla.
Colectarea selectiva nu se refera numai la ambalaje. Hainele, molozul, uleiurile, bateriile chiar si resturile biodegradabile sunt toate deseuri ce ar trebui colectate si administrate in mod diferit. Cea mai buna masura pe care o putem lua, ca si consumatori, este sa reducem cantitatea de deseu pe care o generam.
Aveti idee cate din sticlele de bere sau apa plata sau minerala ajung intr-un centru de reciclare? In Craiova, de exemplu, rata de colectare este sub 5%. Din fericire rata de colectare este în creștere, doar ca avem nevoie de o rata de colectare mult mai bună pentru a schimba ceva.
Eu sustin ambalajul returnabil, termen diferit față de reciclabil, pentru faptul ca reduce consumul de resurse si energie, nu polueaza cu gaze rezultate in urma reciclarii si a produceri si reduce toate aspectele legate de deseuri.
De ce nu avem ambalaje returnabile in Romania? Pentru ca nu impune nimeni companiilor sa le produca si pentru ca si acestea, ca si consumatorul, prefera sa nu faca de doua ori drumul cu ambalajul ci sa il lase in locul de unde isi ia banii… adica la consumator. Acesta il arunca, in 85% din cazuri, la gunoi.
In România există ambalaj returnabil doar la terase, atunci cand bei bere la halba reduci enorm productia de deșeu, insa platesti tot tu, ca si consumator, pentru asta. Daca vrei sa iti iei o bere la sticla returnabila acasa, poate ai noroc sa gasesti un magazin de cartier uitat in timp care mai vinde așa ceva. In rest, tot ceea ce inseamna apa minerala, plata, bere, vin, sucuri carbogazoase sau nu, pe care le iei din supermarket nu au ambalaj returnabil.
Daca vreti sa aflati mai multe, Organizația Ecotic a elaborat un Ghid de reciclare. Mai rămâne să avem unde să ducem aceste deșeuri după ce le sortam.
Sunt curios cand a produs ultima oara Coca-Cola ambalaj returnabil pentru consumatorii casnici… nu stiu cati au prins sticla returnabila de 1 litru.
Daca nu implementam sistemul german, care are 80% sticle returnabile iar restul au o taxa de returnare considerabila, nu ne rămâne decat sa incercam sa creștem nivelul de conștientizare si sa reducem, fie prin colectare selectiva, fie prin alte metode (refuzul ambalajului nereturnabil, consumul de apa de la robinet in favoarea producatorilor de ambalaj – multe din brandurile de apa avand puturi forate, unele avand o puritate mai slabă decat apa de la robinet)
Pana cand vom avea eficienta sistemului german, reține cei 6 R:
- Redu
- Refolosește
- Reumple
- Repară
- Refuză
- Reciclează
Cateva exemple de ambalaje pe care ar trebui sa le refuzam sunt:
- pachetele de polistiren (styrofoam) in care se servește, din pacate foarte frecvent, mâncarea de catering
- paiele de plastic, paharele, farfuriile si tacamurile de unică folosință.
- cutiile de pizza care se pateaza cu ulei – dar care, din fericire, sunt compostabile
Acestea nu se recicleaza.
In acest context initiativa CSR-Nest, care vine in sprijinul acestor deziderate, este binevenita.
Trebuie sa aiba loc, in timp, o schimbare de mentalitate la nivelul intregii societati, prin care, fiecare dintre noi, in calitate de consumatori, avem nu numai responsabilitatea asupra unui produs pe care il cumparam pentru a-l consuma, ci si a gestionarii deseului pe care il generam dupa ce am consumat acel produs.
Proiectul Azi pentru Maine va fi implementat in 22 de comunitati din cadrul a 7 judete din partea de sud a Romaniei: Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita, Calarasi si Municipiul Bucuresti, pe o perioada de 16 luni, incepand cu luna octombrie 2019.
Acesta isi propune sa creasca nivelul de constientizare asupra colectarii selective.
Le urăm succes, si speram sa putem contribui la randul nostru cu ceva, mai ales in ceea ce priveste problema lipsei ambalajului returnabil.
